Cum pot să
descriu ce simt când nu știu exact ce simt?
E ca o durere,
dar e furioasă,
E ca o durere
care m-a apasă
E ca o durere,
dar îmi vine sa urlu
E ca o durere de
suflet din nou frânt
E ca o rană ce nu
s-a vindecat niciodată și s-a deschis zvâcnind ca inima unei prăzi în faţa
morții,
E ca o rana ce-a
stat atât de mult nevindecată că a devenit o parte ce din când în când se rupe
pentru a-mi aminti că e acolo
E o furie
distrugătoare și răzbunătoare
E o furie ca un
uragan în urma unei zi cu soare fără pic de nori
E o furie ca un
foc ce nu mă iartă și care pare ca se-ncarcă din nefericirea mea
E o furie care se
pune-n gât și nu mă lasă să respir
E toate astea și
mai mult, mă copleșește acum și cel mai mic gând
Mă simt de
parc-am fost jefuită și totuși nimic nu mi s-a furat
Mă simt de parcă
tocmai mi-am luat o palmă din neant
Mă simt de
parc-am dat frumos și-am primit căcat
E toate astea și
mai mult, aș vrea să doară mai puțin,
Dar vezi, aşa e
când iubești cinstit și afli c-alături a fost un ipocrit.
